Orbean, manager bucureştean

… sau Cum n-a nimerit marele făcător de televiziuni George Orbean nici Brăila, nici Chişinăul, ci taman omul comuniştilor

Dacă aţi citit prin primăvară-vară  acest blog, poate vă mai amintiţi cîte ceva . Dacă nu, rezum tărăşenia :

George Orbean e un băiet ( nu prost, de altfel ) care-a crezut că poate face la Chişinău o televiziune de ştiri, Jurnal TV, aterizînd doar cu un sac de poveşti gonflabile, din care a scos şi un reporter special pneumatic & semi-camuflat, plus o pupăză dusă, complexată & semi-gonflabilă, culeasă din magazia cu rebuturi a unui ziar bahluian.

Primind propunerea de a prelua postul de editor general al noii televiziuni, m-am întîlnit, firesc, cu managerul de proiect Orbean, aflat deja de jumătate de an la Chişinău. Printre alte chestii ciudate, mi-a spus că vrea să-l aducă pe post de producător general pe dubiosul ziarist băcăuano-chişinez Victor Nichituş.

De ce dubios ? Ca să scurtez descrierea: şi experienţa mea personală cu personajul, şi alte date din pedigriul lui miroseau de la o poştă a ciubotă de camuflaj cu steluţă roşie sub guler. Altfel spus, costum de ziarist romînez , rubaşcă de ciolovec  moscovez, chele de cameleon ieftinez. De altfel, dincolo de presupunerile mele , chiar unul dintre şefii de la Jurnal TV mi–a confirmat bănuielile, spunîndu-mi despre întîlnirile lui Nichituş cu Mark Tkaciuk, ideologul turbat de anti-românism al comuniştilor lui Voronin.

Cu toate astea, marele manager Orbean n-a părut deloc deranjat de un asemenea pedigri, ba chiar s-a arătat convins de caracterul aproape indispensabil al prezenţei lui Nichituş în echipa de conducere a televiziunii.

Alături de alte ciudăţenii din ograda Jurnal TV,  şi acest motiv m-a făcut să nu accept postul de editor general şi să-i las în legea lor pe bizarii şefi ai noii televiziuni .

Acum, în plină campanie electorală, aflu din presă că romînezul Nichituş e vocea discret – apocaliptică a unui halucinant  film de propagandă comunistă, în care ciracii lui Voronin le demonstrează basarabenilor cum vor românii să distrugă cu boambe şi alte blăstămăţii viitorul de aur al clasei muncitoare de peste Prut.

N-am vreo bucurie teribilă fiindcă mi s-au confirmat bănuielile, dar e clar : şi Nichituş e un mare ziarist & patriot, şi Orbean e un iscusit manager de televiziune. Dacă l-ar descoperi, CNN l-ar lua cu tot cu gonflabilele din dotare, ca să arate, la un nou nivel, ce poate face butaforia umană dintr-o televiziune de ştiri.

Cît despre Jurnal TV, s-a văzut că n-am greşit prea mult cu previziunile : oricum ai ambala un prezervativ, n-are cum să semene a automobil. Iasna, tavarişci Caşcaval Butnaru ?

Cristi Nici-că-fur dă ţepe cu blana primarului Nici-vita

Da, vorbim despre marele luptător anti-solcănist şi anti-nichitist, fost perdant pesedist şi actual căprar uneperist, Cristi Nici-că-fur. După ce-a schimbat dosul bombo-năstăsist cu cel apevisto-oprist & buhaio-simirădist, ajungînd subaltern al delik-katei Limbiliţa Cordache, agerul Cristi şi-a zis că-i rost de ceva şmenuri extra-judeţene, pe lîngă alea cu gunoaiele din Paşcani .

Prin urmare, a găsit nişte biznismeni fraieri prin sudul dobrogeano-bărăgănean, cărora  le-a povestit ce bun prieten e el cu premarele bahluiez Gigi Nici-vita . Ba chiar le-a dat de înţeles că, de fapt, el e tartorele care se ocupă cu manevrele dosnice şi agonisitoare ale măreţului primărete.

Urmarea ? Sudiştii biznismeni s-au trezit cu o gaură de cîteva sute de milioane vechi, iar nişte sărmani omuleţi, ajunşi în peisaj pe post de ţărani la coasă, au luat plasă şi ei de mărunţişul promis de marele combinator Nici-că-fur.

Acu’, dacă Nici-că-fur arată blana premarelui Nici-vita pe post de momeală, nu-i mare bai . Şi-or scoate ei ochii, unul altuia, cum ştiu mai bine. Da’ ce vină au păgubiţii, mai cu seamă ăia mărunţi ? Aşa te învaţă, prea-credinciosule Cristinel, popii ăia la care zici că te tot spovedeşti ? Ori te-ai obişnuit cu ţepele, ca popa cu clopotele şi producătoarea cu peştele ? Pardon, nu era nici o aluzie la şefa de partid bahluieză .

Măi, Cristinele-creştinele, păi dacă numa’ alţii fură, da’ tu doar redistribui justiţiar (adică iei de la unii şi nu dai la nimeni ), cum se cheamă magiunul maroniu pe care îl consumi ?

Nu, nu e marmeladă de gutui .

 

 

Curbilinia senatoare Muhaiela Pompa şi lătrătorul ziarist Toni Hoţac

… sau Subsolul cazului Romşmeniuc

Ca să nu pierdem timp cu introduceri inutile, iată schema :

– madam Romşmeniuc, şefa dezvăţămîntului bahluian, a pus gaba pe o finanţare europeană de vreo 5 milioane de euro şi a parcat milioanele, cu o mişcare din condei, în ograda condusă de ginerele propriu ;

–  madam senatoarea maronie Muhaiela Pompa a vrut şi ea doo hălci din hartanul de milioane : una pentru ea, ca profesor formator de artimetică , şi alta pentru soţul  decorativ din dotare, Umil Pompa , ca mare specialist în proiecturi europene cu pile de la nevastă ;

– neprimind nici o halcă, madam senatoarea Pompa a uitat repejor că, atunci cînd fusese dată afară de la insectoratul de dezvăţămînt, primise un servici şi o bucată de pîine de la madam Romşmeniuc ; aşa că s-a dus repejor la marele ziarist şi deontolog Toni Hoţac, şef la ” Ziarul de Şmecheriaşi”, şi i-a zis : ” Vezi că sectanta are pentru proiectul de 5 milioane de euro un buget de publicitate de 100.000 de euro. Şo pe ea !” ;

– marele ziarist şi deontolog Toni Hoţac n-a stat mult  pe gînduri ( că n-are multe, şi nu vrea să le boţească … ) şi i-a zis madamei Romşmeniuc : ” Parchezi la mine în ogradă tot bugetul de publicitate, că mă descurc io cu toate alea 100.000 de mii de euro !” ;

– madam Romşmeniuc a dat din colţ în colţ : că tre’ să dea la toţi dulăii, că-i criză, că n-are cum să-i dea lui tot hartanul etc  ;

– aşa că marele ziarist şi deontolog Toni Hoţac, prietenul pe viaţă al marelui procoror anti-corupţionist Şerpilian Deva,  a trecut la dezvăluiri fulminoase, povestind poporului, în ” Ziarul de Şmecheriaşi”, ce şmenuri scandaloase face sectanta de la dezvăţămînt ;

– poporul de Bahlui s-a bucurat că ” Ziarul de Şmecheriaşi” bate în ciocoii care sug sîngele naţiunii şi s-a scîrbit de blăstămăţiile pe care le poate face o sectantă pusă în fruntea dezvăţămîntului bahluiez ;

– vivat presa curată, vivat sfînta dreptate !

A zis cineva ” şantaj ” ? Ce să zic, întrebaţi la dom procoror Şerpilian Deva, arhanghel de serviciu şi preten vechi al Hoţacului neprins şi cinstit.

Aţi spus cumva ” curvăsărie ” ? Întrebaţi la madam senatoarea . Sunaţi la uşa din spate, aia cu felinar roş.

Iisus şi piatra sau Pe cine răstignesc neo-fariseii

După ce am publicat textul despre şmenurile cu batic neo-protestant ale şefei ISJ Iaşi, Liliana Romaniuc, am primit un comentariu din partea unei cititoare, care invocă în apărarea madamei-şefe pilda biblică cu Iisus şi femeia desfrînată. Fiindcă această pildă a ajuns, de prea multă vreme, paşaportul tuturor leprelor cu cruce la gît,  am ales să-i răspund acelei cititoare printr-un text separat.

Iată, mai întîi, comentariul :

” Ca un raspuns din tabara “sectantilor”: sa arunce piatra cine e fara prihana! Nu stiu daca as fi fost in fata borcanului cu miere, daca m-as fi putut abtine sa nu-mi inzestrez familia cu niste borcanele mai mici si dulci!
Asadar, sunt convinsa ca doamna se va cai din toata inima si va primi si iertare…daca nu, asta e… alegerea ei in fata Dumnezeului ei!
Dar ai dreptate, blamul se arunca asupra credintei in Iisus, caci daca nici asta nu te mai schimba, suntem, fara speranta, niste bestii irecuperabile. Asta nu pot sa accept, asa ca mai stau si mai cuget, caut intelepciunea aia imparateasca si revin! „

Pilda cu piatra e scutul vechi, slinos şi ruginit al neo-fariseilor dintotdeauna. Mă miră că o „sectantă” ca dvs nu observă felul lunecos şi deviant în care e folosită de obicei această pildă . Iisus nu recomandă, simbolic, non-judecarea oricărui vinovat şi non-condamnarea oricărei culpe, ci face cu totul altceva : împiedică UCIDEREA sălbatică a unei persoane acuzate de o culpă morală şi non-violentă, culpă la care mulţi dintre acuzatori / călăi sînt, de fapt, complici. Asta le aruncă Iisus în faţă ACELOR acuzatori şi călăi, precum şi CELOR CA EI : sînteţi complicii acuzatei, deci sînteţi şi voi vinovaţi, de două ori – prin complicitate ne-asumată şi prin fariseim violent şi ucigaş.

Ceea ce face de fapt Iisus, în acest celebru şi prost înţeles episod biblic, e o nouă condamnare a fariseimului greţos, nu o legitimare a non-justiţiei, fie ea morală, penală sau religioasă. Ăsta e şi unul dintre motivele pentru care, deşi sînt liber-cugetător, îl stimez pe Iisus din Nazaret, fiul tragic al lui Iosif şi al unei utopii a sărmanilor, cu ajutorul căreia neo-fariseii din toate ţările au pus şaua pe cei ce plîng, dar nu prea sînt fericiţi .

Dacă aveţii dubii legate de interpretarea pe care am dat-o episodului cu femeia desfrînată, mai citiţi-l o dată, fără zgura cu care l-au acoperit cohortele de farisei. Iar dacă nu veţi fi convinsă, rugaţi un logician cinstit să analizeze  textul biblic, strict profesional, fără efuziuni liturgice.

Referitor la ipoteza  borcanului cu miere, e nostimă schema dvs : vreţi ca o ipoteză ceţoasă să scuze o culpă  clară. Apropo de culpă : iertarea lui Dumnezeu e valabilă doar pentru culpele asupra cărora are jurisdicţie . Oricum această iertare nu poate veni decît după un gest obligatoriu, atît pentru creştini, cît şi pentru păgîni ca mine : mărturisirea greşelii. Cestie pe care nu ştiu ca sora Lili s-o fi făcut .

Un lucru e clar : madama Romaniuc trebuie să răspundă, pînă la Judecata de Apoi, în faţa instanţelor pămînteşti, fie ele penale, administrative sau civice.

În rest, vă doresc o lectură sinceră a Bibliei . Şi nu uitaţi un lucru cu care şi păgînii ca mine sînt de acord : doar adevărul ne va face liberi .

Sora Romaniuc, şmenara lui Isus

Sînt  liber-cugetător, mi-e scîrbă de 90 % dintre popii ortodocşi şi cred că România ar avea o şansă dacă ar deveni ( utopie … ) măcar protestantă ( religios, desigur, nu cleios-sindical ).

Ştiu tare bine că şmenişoarele neo-protestante ale actualei şefe a ISJ Iaşi sînt parfum de Nazaret faţă de duhorile curat-ortodoxe ale predecesorilor săi majoritari şi drept-credincioşi.

Mai ştiu şi că popimea & mirenii de rit bizantin  aşteaptă cu sufletul la gură (… ) ca sectanta naibii să se care odată din fotoliul cuvenit ( cum altfel … ? ) doar adevăraţilor creştini, care sînt ortodocşi încă de la Burebista  şi baba Dochia.

Tocmai de asta mi se par şi mai dezgustătoare şmenurile fostei directoare a colegiului ” Wurmbrand ” : fiindcă compromit iluzia că în România poate exista şi altceva decît mîlul majoritar ( ” …că co… ” e la locul lui ). Şi fiindcă dau gloatei de farisei cleioşi prilejul mult-aşteptat de jubilaţie băloasă : ” V-am zis noi, ce dracu’, sectanţii ăştia-s mai răi ca islamiştii, Doamne-iartă ! „.

Spus mai pe şleau, sora întru Isus Liliana Romaniuc s-a dat drept porumbelul sfînt, dar s-a găinăţat pe cruce, în dulcele stil băştinaş al chiolhanurilor tradiţionale de Paştele Blajinilor, cînd evlavioşii ortodocşi beau lîngă morminte pînă îşi varsă măruntaiele .

Dacă turturica Lilith crede că poate vinde găinaţul drept împărtăşanie, al ei să fie ghişeftul . Sînt destui negustori din ograda prea-farisitului plutocrarh Daniel care o aşteaptă cu flori şi tradiţionalul busuioc. Întrebarea mea nu e însă pentru ea, ci pentru sectanţii pe care sora Lilith i-a umplut de găinaţ :  cînd cei ce se cred drepţi lasă în primul rînd un fariseu vopsit, e de mirare că banul văduvei e cheltuit pentru îndestularea sătuilor ?

Aşa liber-cugetător cum sînt, nu cred că un anume fiu de tîmplar ar fi fost tare bucuros să vă răspundă .