Talentatul domn Chirica, sau ” Conu’ Pleşu faţă cu mimaţiunea „

– despre gonflarea care nu face leoparzi din şoareci –

( text apărut în ediţia tipărită a revistei ” Observator cultural ” , dar cenzurat din ediţia electronică, după cinci ore, la ordinul tovarășei prim-secretar / redactor-șef Carmen Mușat )

Nici un intelectual, indiferent de calibrul său, nu este infailibil. E un truism care ar trebui să păzească, gravat adînc, intrarea în orice areopag cultural, fie el oficial ori numai simbolic. Mai ales dacă acei lideri intelectuali ies din turnul izolării gînditoare şi au pretenţia de a îndruma nu doar elitele, ci întreaga societate sau o parte a ei. În acest caz, precauţiile şi rigoarea nu mai au de-a face cu regulile ” de uz intern ” ale tagmei cogitative, ci sînt legate, igienic şi preventiv, de ceva cu mult mai important : cursul evoluţiei ori involuţiei întregii societăţi. Fiindcă atunci cînd un astfel de lider enunţă public un sfat, o opinie, o impresie, el poate schimba decisiv traiectoria comunităţii. În bine sau în rău.

Cînd acest gen de corifeu lasă deoparte, din varii motive, rigoarea discursului public şi responsabilitatea faţă de societate, efectele negative apar inevitabil, mai devreme sau mai tîrziu. Iar cînd ” indicaţiile preţioase ” dau greş în serie, ducînd tribul din deşert în mlaştină, ori din lac în puţ, ” trădarea intelectualilor ” devine, din titlu de carte, explicaţia evidentă şi cronică a eşecului unor generaţii.

Coada canină şi sita de mătase

Într-un articol din ziarul ” Adevărul ” , scris cu puţin timp înaintea recentei crize guvernamentale, Andrei Pleşu face o radiografie a principalelor partide romîneşti, dîndu-ne o veste bună vizavi de Partidul Social Democrat : ” Sunt sigur că există membri ai partidului capabili să se comporte normal ( cum a dovedit-o, nu de mult, dl Mihai Chirica, primarul Iaşului ) „. ,, Dovada ,, la care face trimitere ex-ministrul de externe Pleșu e, desigur, poziţia fostului lider al PSD Iaşi în chestiunea OUG nr 13, cea care a scos în stradă sute de mii de protestatari. Poziţie prin care primarul ieşean s-a situat în afara cursului majoritar din partid, fiind demis din funcţiile politice pe care le deţinea şi rămînînd simplu membru.

Pentru un pesedist ca M. Chirica, fraza lui A. Pleşu face cît o decoraţie. Cu efect sigur asupra cititorilor-alegători. Mai ales în situaţia de marginal politic a celui lăudat, care a scăpat de excluderea din partid numai datorită unor motive tactice. Avînd deci în faţă posibila schimbare a umbrelei politice, e evident că recomandarea fostului consilier prezidenţial Pleșu i-a căzut ” la fix ” primarului de pe Bahlui, care vede cum prestigiosul certificat de bună purtare îi creşte acţiunile la bursa politică, întărindu-i poziţia de negociere şi lărgindu-i ” balta ” electorală. Nu degeaba a difuzat prompt pe pagina sa de Facebook link-ul către articol, cu mulţumiri pentru autor.

Cît de meritată e însă această diplomă de onorabilitate pe care A. Pleşu i-o dă pesedistului Chirica ? Desigur, e firesc să existe în PSD şi ” membri ai partidului capabili să se comporte normal ” . E foarte posibil ca ” simplul cetăţean ” Chirica să se comporte aşa cu familia, cu prietenii ori cu alte persoane. Însă A. Pleşu l-a gratulat pe primarul şi politicianul Chirica, aşa că diploma de onoare e, din păcate, mai degrabă din categoria ” nuca-n perete „. Nemeritată. Asta dacă prin ” normal ” A. Pleşu înţelege un mod decent de a face politică şi administraţie publică. Fiindcă, din păcate pentru ieşeni, M. Chirica e doar un exemplar de serie al faunei politicienilor romînezi – mediocri intelectual, toxici pentru comunitate, dar gonflabili pînă la refuz. Iar episoadele sale de ” normalitate ” politică şi administrativă sînt absolut accidentale, după standardele lumii civilizate.

Ca să afle ce hram politic / administrativ / intelectual poartă primarul Iaşilor, dl Pleşu ar fi putut cere părerea unor cunoscuţi de-ai domniei-sale, trăitori în tîrgul de pe Bahlui şi posesori de raţiune & onestitate. Pînă cînd ex-ministrul & consilier prezidențial se va lămuri, eventual, în privinţa febleţei sale pesediste, o să detaliez pentru non-amatorii de SF ce juvaier nepreţuit e noua stea a pesedismului ” de bine „.

” Lupul căftănit de vulpe „

Din punct de vedere politic şi administrativ, primarul Chirica e doar un lup în blană de prieten al omului. Un Dinu Păturică post-comunist, crescut la umbra stăpînului, acum căzut în dizgraţie – fostul primar longeviv şi actualul inculpat Gh. Nichita. Ce putem afla, deci, despre febleţea lui Andrei Pleşu, citind presa ori vorbind cu ieşeni raţionali şi oneşti ( în ciuda rezultatelor electorale din ultimii 27 de ani, ei există ) ? Că M. Chirica a ajuns în primăria oraşului direct pe scaunul de director tehnic, după ce se ocupase, ca angajat al unei firme abonate la bugetul public, de construcţia vilei unui monument al tupeului fără limite : primarul şi prozatorul C. Simirad ( PAC, PM, PSD, UNPR etc ), fondatorul dubiosului Partid al Moldovenilor, pe ale cărui liste de candidaţi pentru Parlament s-a aflat un alt intelectual ieşean celebru – Al. Lăzescu ( GDS, TVR, PM, PNL, PDL, ” 22 ” etc ). După ce primul protector i-a plecat ambasador în Cuba, presat de propriul partid cu spectrul transformării în dosare a unor scandaluri cu iz penal, favoritul ,, minimei morale ,, a trecut în subordinea moştenitorului la tronul primarial – amorezul penal Nichita, zis ” 10 % „, ajuns nu demult eroul tabloidelor şi al arestului DNA. Acum, moldovenisto-pesedistul Simirad e consilier al reformatorului Chirica, cu leafă mare şi program de două ore săptămînale.

Sub aripa actualului inculpat Nichita, simpatia maestrului Pleşu a ajuns vice-primar. Desigur, e posibil ca mîna dreaptă a unui multiplu inculpat să fie nevinovată. Dl Pleşu pare să creadă în varianta asta. Numai că etalonul pleşian al normalităţii pesediste a trecut şi el pe la DNA, fiind suspect într-un dosar de fals, în care e vorba de cumpărarea dubioasă de către primărie a unei maşini, pentru amanta celui care i-a fost mentor politic onorabilului Chirica. E drept, actualul primar de Iaşi a recunoscut cu greu vizitele la DNA, dar dl Pleşu putea afla despre toate acestea chiar din ziarul unde are rubrică săptămînală.

Dacă ne-am lămurit cu aspectele penale din biografia lui M. Chirica ( evident, prezumţia de nevinovăţie e de partea lui şi a ex-şefului său ), ce-ar mai putea afla dl Pleşu despre febleţea lui politico-administrativă ? Că un cumătru al primarului, ex-interlop, a umplut Iaşul cu autobuze aproape ruginite ( poreclite ” sicrie pe roţi “ ), plus fumul de eşapament aferent. Cîte un astfel de sicriu mai ia foc uneori, din mers. Dar toate astea au umplut cu bani publici, via Primărie, buzunarele cumătrului de pesedist normal . Apoi : etalonul normalităţii pesediste tună la televizor contra micro-centralelor de apartament, mai rău ca tov. Cozmîncă, fiind mare fan al încălzirii centralizate. Care, la Iaşi, a fost cedată în termeni dubioşi unei firme private, una cu o prestaţie ce a provocat deja scandal la Ploieşti, nemulţumirile cetăţenilor răbufnind în presă. Tot ” modelul ” Chirica a declarat public şi ritos : el nu le dă copiiilor săi apă de la robinet, fiindcă în apa aceea au fost şobolani morţi . Apoi a negat vehement că ar fi zis asta, într-un mod penibil şi bizar, spre stupefacţia ieşenilor şi a întregii prese. Normalitate pesedistă ” powered by A. Pleşu „…

Alte probe de normalitate : la microfonul unui post de radio naţional, Chirica a declarat cu mîndrie Iaşul drept ” Dubaiul Estului „. Nu e clar dacă asta are legătură cu şobolanii morţi din apa de la robinet, cu duba DNA ori cu sărăcia şi înapoierea cronică a oraşului. Clar e altceva : ” Dubai ” e de bine, dar femeia musulmană propusă ca premier de PSD a fost de rău, simpatia domnului Pleşu declarîndu-se ferm contra nominalizării unei păgîne şi invocîndu-l pe cel mai celebru voievod : ” Dacă mă întrebaţi ca primar, crescut lîngă statuia lui Ştefan cel Mare, e nepotrivită „. Înţelegeţi dvs unde bate ‘mnealui : cruce, semilună, sufràgiu … Apoi a spus că un mitropolit din Ardeal, cel turnător la Securitate, l-a sfătuit să facă asta. E drept, pesederaşul cel normal n-a pornit o cruciadă spre Co’stanţa, dar mai e timp.

Tot legat de cele sfinte şi de nivelul intelectual dovedit de starul pesedist ” garantat A. Pleşu ” : de Sfînta Paraschiva, pe scena Teatrului Naţional, cu mitropolitul Teofan alături, mucenicul Chirica a vestit obştii cum îi zice el înaltului ierarh – ” fratele de peste drum ” ( Primăria e vecină cu Mitropolia ). Că primarul o fi mitropolit sub acoperire, ori numai poet nedescoperit, domnul zeu cu mila. Pentru cine îl ascultă, e clar imediat că noul star politic e o mediocritate sforăitoare, din categoria farfurizilor : ” Vorbesc şi în numele persoanei mele ” ( citat recent ).

Prin urmare, observînd atent cronologia şi personajele comediei ” Un pesedeu la curtea maestrului Pleşu „, concluzia logică e diferită de opinia ex-ministrului : poziţia lui Chirica, în răspăr cu echipa ” Dragnea & Co ” , are mai mult legătură cu dosare DNA, actuale şi viitoare, decît cu principiile unui mini-Lucreţiu Pătrăşcanu al pesedismului, hotărît să îmbrace mondirul de martir al independenţei de opinie. Mai clar: cum DNA nu pare condusă de fani ai PSD, febleţea pleşiană a făcut ” pasul la ofsaid „, semnalizînd arhanghelilor dreptăţii că se leapădă de necuratul roşu. Dacă observăm că mai întîi au început audierile DNA în dosarul în care Chirica e suspect, şi abia apoi a început eroul disident să mîrîie ( la început, contra păgînei nominalizate de partid în fruntea guvernului ), lucrurile capătă contur.

Conturul devine şi mai evident, dacă adăugăm faptul că printre sfătuitorii primarului de Iaşi se află şefii falimentarei universităţi ” Petre Andrei „, cea cu un rector reţinut de DNA şi cu un alt şef care e vechi tovarăş de UASCR cu Ioan Rus, liderul ” grupului de la Cluj „. Mai simplu spus, pesederaşul cel normal nu e vreun reformator al partidului, ci doar ambasadorul ieşean al grupului clujean, care de mulţi ani tot reformează PSD, precum şoarecii – caşcavalul.

Pentru cine mai are dubii, încă două argumente : tirada fierbinte a lui M. Chirica în favoarea serviciilor romîneşti de informaţii, atunci cînd a fost acuzat că e agent acoperit, şi tovărăşia cu alt mare reformist, Victor Ponta, în sprijinul noului star al stîngii, premierul-minune Grindeanu.

Recunosc, nu sînt megieş cu eonii, monadele, cetele îngereşti ori rafinamentele peratologice ale lui A. Pleşu si ale soborului său de corifei ai moralei maieutice. Aşa că, cerînd iertăciune de la cititorii mai gingaşi, o să enunţ o concluzie de cioban de pe valea Prutului : daca ceva / cineva arată ca un lup, urlă ca un lup şi atacă precum un lup, sigur nu e nici înger, nici maica Tereza şi nici vreun discipol al Şcolii de la Frankfurt. Iar probabilitatea că va omorî nişte oi se duce spre 99 %.

Da, se pare că dl Pleşu nu prea a ghicit : n-a fost nici o ” revuluţie ” a normalităţii în PSD, ci doar o variantă bahluiană de ” lăsata secului „. Cu o majusculă, eventual.

Lucian Postu

http://www.observatorcultural.ro/articol/talentatul-domn-chirica-sau-conu-plesu-fata-cu-mimatiunea/

Etichete: Andrei Pleşu, cenzura presei, Mihai Chirica, Observator cultural